Articulatia piciorului


Articulația gleznei este o structură foarte stabilă, cunoscută sub numele de morteză, care permite mobilitatea piciorului în sus și în jos.

Simptomele durerii gleznei şi a piciorului Durerea poate fi simțită de la degetele picioarelor până la călcâie sau în articulația gleznei.

Partea din spate a piciorului este alcătuită de Talus și Calcaneu. Talusul se articulează cu Calcaneul prin articulația subtalară, care permite piciorului să se balanseze dintr-o parte în alta.

Articulația talocalcaneonaviculară

Partea mijlocie a piciorului este alcătuită dintr-un grup de 5 oase: Navicularul, Cuboidul si 3 oase cuneiforme, numite oasele tarsiene anterioare. Oasele tarsiene posterioare Astragalul si Calcaneulformeaza cu oasele Navicular si Cuboid articulația mediotarsiană numită și articulatia Chopart.

Cele 5 oase tarsiene anterioare se articulează între ele formând 5 articulații intertarsiene. Când mușchii gambei și piciorului produc răsucirea piciorului într-o anumită direcție, aceste articulații se blochează și formează o structură foarte rigidă.

Dureri ale gleznei şi piciorului

Când sunt răsucite în direcția opusă, acestea se relaxează și permit piciorului să se conformeze cu orice suprafață cu care vine în contact. Oasele tarsiene vin mâncărime și durere în articulația cotului contact cu cele 5 oase lungi ale piciorului numite oase metatarsiene, formând articulația tarso-metatarsiană articulația Lisfranc. La nivelul acestei articulații nu se produc prea multe mișcări. Picioarele se termină cu oasele degetelor, numite falange.

Instabilitatea ligamentelor gleznei

Fiecare deget este alcătuit din 3 falange: proximală, medie și distală, cu excepția degetului mare, care este alcătuit doar din 2 falange: proximală si distală. Articulațiile dintre oasele metatarsiene și falangele proximale se numesc articulații metatarsofalangiene. Între falangele degetelor de la picioare se află articulațiile interfalangiene.

Oasele metatarsiene împreună cu falangele formează antepiciorul, iar mobilitatea articulațiilor de la acest nivel joacă un rol foarte important pentru deplasare.

Degetul mare, adică Halucele, joacă cel mai important rol la mers, iar prima articulație metatarsofalangiană este o zonă comună pentru problemele de la nivelul piciorului. Ligamentele și tendoanele Ligamentele sunt fascicole de fibre conjuncteve puțin elastice și foarte rezistente.

Ele leagă oasele dintr-o articulație.

Suprafața articulară a talusului[ modificare modificare sursă ] Suprafața articulară a talusului, este sferoidă și împărțită în 4 fețișoare articulare separate prin proeminențe netede, una pe capul talusului fața articulară naviculară și celelalte trei pe fața inferioară a talusului fața articulară a ligamentului calcaneonavicular plantar, fața articulară calcaneană anterioară și fața articulară calcaneană mijlocie. Fața articulară naviculară, situată anterior pe capul talusului, este ovalară și convexă; ea corespunde cu fața posterioară a osului navicular.

Tendoanele se aseamănă ca structură cu ligamentele și au rolul de a atașa mușchii pe oase. Tendonul Ahilean este cel mai mare și cel mai important tendon pentru mers, alergare și sărituri.

Terapia Cauze Cauza instabilității, mai ales la nivelul articulației gleznei superioare, poate fi slăbiciunea ligamentelor din cauze congenitale sau dobândite, cu sau fără implicarea altor structuri de stabilizare cum sunt capsula articulației, cartilajul articular, meniscurile, structuri musculare. Ligamentele articulației gleznei pot suferi hiperextensia sau chiar ruperea în momentul răsucirii piciorului, cu sau fără aplicare de forță externă.

Acesta atașează mușchiul triceps sural de osul călcâiului, pentru a permite ridicarea pe degetele de la picioare. Tendonul m. Acest tendon asigură susținerea bolții plantare și permite întoarcerea piciorul spre interior. Pe degetele de la picioare se atașează tendoane care îndoaie degetele în jos sau le îndreaptă. Ligamentele piciorului sunt mici și alcătuiesc capsula articulară din jurul fiecărei articulații a piciorului.

Întreaga structură arhitecturală a piciorului este susținută pe fața plantară prin intermediul a 2 formațiuni fibroase complexe: aponevroza articulatia piciorului superficială și aponevroza plantară profundă. Aponevroza plantară superficială este cea mai importantă contribuind la menținerea bolții articulatia piciorului în poziție ortostatică.

artroza călcâiului tratamentului articulației călcâiului boala articulației mâinilor din vibrații

Mușchii piciorului Asupra piciorului intervin toți mușchii gambei plus alți 20 de mușchi proprii piciorului. Cea mai mare parte a mișcărilor piciorului este realizată de mușchii gambei, tendoanele cărora se atașează pe diferite oase de la nivelul piciorului. Contracția acestor mușchi permite mobilizarea picioarelor pentru staționare, mers, alert și sărituri.

Articulația talocrurală

Mușchi proprii ai piciorului se dispun pe 4 regiuni distincte: una dorsală și 3 plantare. Mușchii plantari acționează în principal ca un grup în articulatia piciorului fazei de sprijin, susținând arcurile piciorului.

  • Articulația talocalcaneonaviculară - Wikipedia
  • Anatomia piciorului | Clinica Picioarelor
  • Cum să tratăm conurile pe articulațiile degetelor

Ei rezistă la forțe care tind să reducă arcul longitudinal în timp ce greutatea este primită articulatia piciorului călcâi și este apoi transferată la baza metatarsienelor și a halucelui. Mușchii devin mai activi în faza finală a mișcării pentru a stabiliza piciorul în vederea propulsiei desprinderii.

  1. În primul rând, pentru a asigura o mişcare uşoară, cu un minim de fricţiune, muşchii sunt îmbrăcaţi într-o structură asemănătoare pielii care poartă numele de fascie.
  2. Stânga dureri picioarelor atunci când se odihnește, v-a rog frumos
  3. Dureri ale gleznei si piciorului | Cauze, simptome si tratamente – Voltaren
  4. Deteriorarea ligamentelor gleznei cât de multe se vindecă
  5. Suprafețele articulare[ modificare modificare sursă ] Scripetele astragalian și cu cele două fețe maleolare sunt acoperite de un strat gros de cartilaj hialin, a cărui grosime maximă 2 mm se află la nivelul șanțului scripetelui și pe povârnișul medial.

În același timp, ei sunt capabili să perfecționeze eforturile mușchilor lungi, producând supinația și pronația necesară platformei piciorului de a se acomoda cu terenul denivelat. Inervația piciorului Inervația piciorului este asigurată de: Medial — de nervul sural, care se prelungește distal până la capul osului metatarsian I.

Superior — de nervii peronieri superficial și profund. Inferior — de nervii plantari medial și lateral; marginea comună a distribuției lor se extinde articulatia piciorului lungul metatarsianului sau degetului IV. Lateral — de nervul sural, care inervează și o parte din călcâi.

Posterior articulatia piciorului de ramurile calcaneene medială și laterală a nervului tibial, și respectiv sural.

Anatomia piciorului

Vascularizația piciorului Arterele piciorului sunt ramuri terminale ale arterelor tibiale anterioară și posterioară și sunt reprezentate de artera dorsală a piciorului și arterele plantare. La nivelul piciorului există vene superficiale și profunde. Venele profunde sunt grupate în perechi de vene anastomozate între ele. Venele superficiale sunt subcutanate. Drenajul venos al piciorului are loc predominant către venele superficiale principale.

cu dureri articulare  piciorul se zvâcnește inflamația virală a articulațiilor

Vasele limfatice ale piciorului au originea în plexurile subcutanate. Vasele colectoare sunt formate din vase limfatice superficiale și profunde care însoțesc venele superficiale și principalele mănunchiuri vasculare.

tratament pentru umflarea artrozei durere a înroșirii articulației piciorului