Artroza u konia,


Contextul etiologic al unei îmbolnăviri profesionale presupune o noxă ce acţionează ca factor determinant şi una sau mai multe condiţii favorizante. Între condiţiile favorizante cele definite prin factorii individuali, prezintă adesea o importanţă deosebită. Noţiunea de noxă nu se adresează muncii ca atare ci modului necorespunzător de organizare a muncii factori ergonomici şi condiţiilor improprii ale desfăşurării acesteia.

După criteriul apartenenţei la factorii componenţi ai organizării muncii și condiţiilor de muncă noxele profesionale se clasifică în aceleaşi categorii ca şi factorii de hazard. Noxele profesionale se caracterizează prin diversitate şi specificitate. Diversitatea lor este marcată de varietatea lor excepţională, originea şi proliferarea explozivă, care fac adesea imposibilă cercetarea toxicologică înainte de a fi introduse în procesele tehnologice. În ce priveşte specificitatea, unele noxe aparţin în exclusivitate ambianţei muncii compuşi de beriliu, sulfura de carbon, carbonili metalici, etc.

Această latură a expunerii este exemplificabilă cu noxe comune precum plumbul, zgomotul stradal artroza u konia monoxidul de carbon. Mediul ocupaţional, în care are loc activitatea omului, se caracterizează prin complexul de factori: microclimaterici, fizico-chimici, specifici. Aceștia se mai numesc factori nocivi sau factori periculoşi, care pot influenţa negativ sănătatea angajaţilor.

Factorii etiologici secundari, favonzanţi aparţin fie individului, genetici sau dobândiţi fie sferei profesionale, asociaţi agentului etiologic de bază. Ei participă in contextul general etiologic, explicând particularizarea patologiei: afectare preferenţială sau rezistenţă la îmbolnăvire, evoluţia mai lentă sau mai alertă, forme uşoare sau grave, inegalitatea răspunsului postterapeutic etc.

Unele obiceiuri alimentare, alcoolismul, tabagismul, nivelul educaţional și de igienă individuală scăzute se asociază mozaicului de factori ocupaţionali favorizînd instalarea bolii sau intoxicaţiei profesionale. O serie de afecțiuni hepatice, renale, neuropsihice, bronhopulmonare, osteo-musculo-articulare nesesizate la controlul medical pentru angajare reprezină condiţii etiologice favorizante pentru îmbolnăvirile profesionale după cum, ele se pot agrava sub influenţa noxelor profesionale.

Heterogenitatea mare a noxelor profesionale în ce priveşte natura, structura chimică, starea de agregare, proprietăţile fizice şi chimice, artroza u konia acestora posibilităţi variate de a intra în reacţie cu structurile biologice şi explică multitudinea de mecanisme participante in patologia profesională.

Adesea, o anumită noxă poate declanşa mai multe circuite patogenetice. Iată cu caracter exemplificativ cîteva dintre mecanismele participante în acţiunea noxelor profesionale: Reacţii iritative.

Încărcat de

Unele noxe exercită iritaţii mecanice, altele chimice, dar ambele categorii antrenează reacţii neurogene cu efecte spastice sau hipersecretorii.

Mecanisme inflamatorii. Ele pot fi specifice precum cele din bolile profesionale infecţioase, nespecifice inflamaţia cronică granulomatoasă din silicoză, berilioză, formele subacute şi cronice de alveolită extrinsecă sau aseptice cum este cazul inflamaței neurogene consecutivă acţiunii iritanţilor ocupaţionali prin mecanisme axonice scurte sau antidromice.

Mecanisme imunologice. În unele cazuri ele constituie prima linie în patogeneză, în altele, se regăsesc ca fenomene secundare cu semnificaţie mai puţin clară. Oricare din tipurile cunoscute de reacţii imunologice se pot întâlni în patologia profesională: tipul I reacţii imediate participă în rinită, astmul bronşic atopic şi dermatitele profesionale; tipul II reacţii citotoxice cu anticorpi antimembrană se cunosc ca fenomene cu semnificaţie puţin elucidată în pneumoconiozele colagene şi sindromul Caplan; tipul III semitardiv în alveolitele alergice extrinseci şi unele forme de astm bronşic profesional cu precipitine ; tipul IV reacţii mediate celular apar în silicoză, azbestoză, berilioză, pneumopatia uleioasă, etc.

Mecanisme cu implicare de radicali liberi. Ele se derulează pe un front etiologic artroza u konia deoarece numărul de agenţi chimici potenţial formatori de radicali liberi este foarte mare.

Studii recente atribuie radicalilor liberi o participare esenţială în procesele inflamatorii, imunologice şi în carcinogeneză. Edemele pulmonare toxice lezionale şi fibrozele pulmonare chimice sunt regizate patogenetic de radicali liberi.

Balcanică, în bazinul inferior al Dunării, cu ieșire la M. E, aflându-se la mijlocul distanței dintre Ecuator și Polul Nord paralele de 45° lat. N ; la distanțe aproximativ egale de marginile continentului european 2. Suprafața: Populația: 21 mil.

Mecanisme enzimatice. Participarea acestor mecanisme este artroza u konia esenţială a toxicodinamicii. Inhibiţia enzimatică specifică sau nespecifică reversibilă sau ireversibilă explicând numeroase efecte ale noxelor chimice. Interferenţe ale toxicului cu ciclul respirator. Instalarea insuficienţei respiratorii acute în patologia profesională este realizabilă prin mai multe mecanisme: hipoxemia hipoxică respiraţie în hipoxie consecutivă expunerii într-o atmosferă săracă în oxigen prin substituirea acestuia de către alte gaze: metanul, azotul, etc; medicină comună pentru pește alveolo-capilar din edemele pulmonare acute toxico-lezionale oxizi de azot, carbonil metalici, etc ; afectarea capacităţii de transport a oxigenului prin blocări toxice ale hemoglobinei nitroderivaţi ai compuşilor aromatici, monoxidul de carbon sau a respiraţiei interne prin blocarea sistemului citocromoxidază ion cian.

Interferenţe cu sistemul dopaminergic care se derulează, spre exemplu în intoxicaţiile cu sulfura de carbon şi în expunerea la vibraţii. Interferenţe ale metabolitului critic derivat dintr-o noxă chimică cu acizii nucleici urmate de dezvoltarea unor efecte mutagene şi cancerigene agenţi cancerigeni profesionali. Mecanismele puse în joc de acţiunea noxelor profesionale sunt adesea similare sau chiar identice cu cele participante în condiţii patologice extraprofesionale unele intoxicaţii, procese neoplazice, polineuropatii, etc.

Etapizarea diagnosticului de boală profesională. Stabilirea diagnosticului de boală profesională presupune parcurgerea obligatorie a unor etape de investigaţie, fiecare dintre acestea solicitând cunoştinţe multiple atât medicale cât şi tehnice. Aceste cunoştinţe se dobândesc prin instrucţie şi experienţă, semnătura specialistului în Medicina Muncii fiind obligatorie pentru declararea cazului de boala sau intoxicaţie profesională.

Anamneza profesională. În cadrul anamnezei profesionale, subiectul va fi solicitat să facă o trecere în revistă, prezentând cronologic toate activităţile profesionale prestate, durata celor artroza u konia au implicat expuneri semnificative şi referiri asupra condiţiilor artroza u konia muncă.

Nu vor fi omise relatările cu privire la eventualele expuneri in cursul formării profesionale ucenici, practică în producţie precum şi din perioada stagiului militar sau chiar din detenţie.

Am avut în observaţie cazuri de silicoză cu evoluţie severă contractată în subteran artroza u konia în turnătorie unde pacienţii au lucrat pe timpul detenţiei.

Boli Ocupaționale

Relatările furnizate de pacient cu privire la manipularea unor toxice profesionale se dovedesc în practică de multe ori inexacte atât în ce priveşte identitatea lor cât şi intensitatea şi durata reală a expunerii.

Ele sunt doar orientative şi invită la o verificare pe baza unor artroza u konia oficiale. Deoarece pentru declararea unei boli profesionale se cere o confirmare oficială a expunerii, se întâmplă relativ frecvent să constatăm că angajatul a efectuat cu totul artroza u konia sarcini şi operaţii tehnologice decât cele înscrise în cartea de muncă. Această lipsă de corespondenţă aduce prejudicii în primul rând angajatului.

Identificarea şi cu atât mai mult evaluarea unor riscuri profesionale de către medic presupune o cunoaştere a unor detalii de ordin tehnologic, proces care reclamă practică şi experienţă îndelungată. Pacientului artroza u konia se vor solicita relaţii cu privire la funcţionarea instalaţiilor tehnice de profilaxie şi utilizarea mijloacelor individuale de protecţie, dinamica şi rezultatele controlului medical periodic.

Este important de evidenţiat o eventuală expunere la unele noxe în afara locului de muncă prin efectuarea unor activităţi la domiciliu sau depistarea unor hobby-uri. Vor trebui culese date cu privire la obiceiul de a fuma şi consumul de alimente la locul de muncă riscante în contextul expunerii la plumb a consumului de băuturi alcoolice, respectarea regulilor de igienă individuală, utilizarea unor haine de protecţie la domiciliu şi întreţinerea acestora alergeni, praf de azbest transportat la domiciliu.

Se va acorda o atenţie deosebită cazurilor de schimbare a locurilor de muncă, a întreprinderii sau chiar a profesiei, căutând să se precizeze motivele reale care le-au determinat.

Nu sunt lipsite de importanţă aprecierile pacientului asupra stării de sănătate a personalului din secţie, dacă sunt conştientizate relaţiile dintre aceasta şi condiţiile de muncă 6. Vom fi osteopat cu artroza articulației șoldului uneori de răspunsuri prompte provenite chiar de la subiecţi cu nivel educaţional mai puţin elevat. Un chestionar sumar cu privire la condiţiile de muncă şi la corelarea acestora cu simptomele pe care le prezintă bolnavul s-ar putea reduce la următoarele întrebări 5 : - ce fel de activitate depuneţi la locul dumneavoastră de muncă?

Enumerarea de mai jos redă principalele categorii de noxe care ar putea cauza îmbolnăviri profesionale. Pentru medicul practician ea ar putea constitui un ajutor în identificarea noxei implicate în etiologia bolii 5 — gaze, substanţe corozive acizi, bazevopsele, coloranţi, praf de azbest, alte fibre, agenţi infecţioşi, insecticide, pesticide, metale, fumuri metalice, prafuri organice bumbac, lână etcmase plastice, solvenţi organici, produşi petrochimici de distilare a petrolului, asfalt, gudronfactori fizici zgomot, vibraţii, temperaturăfactori psihici stresradiaţii ionizante şi neionizante.

Artroza u konia cu privire la condiţiile de muncă, alimentaţie, etc, precum şi antecedentele eredo-colaterale şi personale, pot constitui în unele cazuri factori favorizanți pentru contractarea unei boli profesionale cauzată de o anumită noxă. Relatările obţinute de la pacient în legătură cu expunerea profesională sunt doar orientative şi necesită să fie confirmate de documente tratament pentru luxația șoldului cartea de muncă şi dovezi referitoare la activităţile desfăşurate, durata lor şi substanţele chimice manipulate.

Aceste precizări, corelate cu buletinele de analiză a concentraţiilor intensităţilor pentru diverse noxe, permit o confirmare obiectivă a expunerii profesionale. Pentru toxicele cu penetraţie tegumentară sau digestivă relatările obţinute asupra nivelului încărcării externe deşi utile, în ansamblu, sunt puţin sau deloc corelabile cu nivelul de expunere internă.

celadrin romania

În aceste cazuri indicatorii biologici de expunere se dovedesc adesea influenţaţi de factori educaţionali şi igienici. Pentru patologia alergică profesională rinită, astm bronşi, dermatită concentraţiile de noxe sunt mai puţin importante, manifestările clinico-funcţionale derulându-se prin expunere la concentraţii mici şi foarte mici ale agentului profesional.

Aurel Popescu - Enigma Vietii Si A Mortii # 5

Trebuie de avut în vedere însă că, numeroase substanţe cu potenţial iritant, la concentraţii mari pot sensibiliza "forţat" interesând deopotrivă şi subiecţii nonatopici. Istoricul bolii. Datele cu privire la istoricul bolii profesionale sunt şi ele de o mare valoare diagnostică. Medicul, cu abilitate şi pricepere, va conduce conversaţia cu eficienţă evitând sugestia unor simptome. Acuzele subiective sunt prezentate de pacient într-un mod dependent de personalitatea sa, nivelul pregătirii profesionale şi de educaţie în general.

Trebuie să avem în vedere că subiecţii expansivi, revendicativi, au tendinţa de amplificare a simptomatologiei clinice în discordanţă cu persoanele introverte care tind să minimalizeze riscul expunerii şi descriu o simptomatologie minoră. Se vor aprecia relaţiile dintre apariţia simptomelor şi expunerea profesională, momentul de apariţie în relaţie cu fazele fluxul tehnologicperiodicitatea acestora precum şi caracterul lor fluxionar, dependent de întreruperea şi reluarea activităţii.

Probleme mai dificile de interpretare a diverselor simptome ridică formele incipiente de îmbolnăvire, situaţie în care, prezenţa acestora la un număr mai mare sau la toţi muncitorii confirmă valabilitatea celor declarate de pacient. În schimb, în formele avansate de boală simptomatologia tinde să fie una clasică. În unele cazuri poate apare o relaţie evidentă între simptomatologia clinică şi expunerea profesională fără să fie vorba de o boală profesională. Spre exemplu: un subiect cu astm bronşic atopic, sensibilizat la alergeni ubiquitari, expus conjunctural la un iritant ocupaţional va face criză printr-o descărcare nespecifică, pe linie colinergică a celulelor sensibilizate mastocite, bazofile.

Administrarea de chestionare pentru simptome reclamă multă prudenţă deoarece unele dintre acestea conţin întrebări astfel formulate încât sugerează răspunsuri pozitive. Această etapă de investigaţie trebuie parcursă cu discernământ şi competenţă deoarece ne poate furniza relaţii preţioase în elaborarea diagnosticului. Se va proceda la un examen artroza u konia general şi pe sisteme.

În cazurile cu tablou clinic sever vom aprecia atitudinea poziţia pacientului care exprimă uneori gravitatea bolii: ortopneea din insuficienţele respiratorii ale obstructivilor cronici, poziţia în cocoş de puşcă din colica saturnină, prezenţa unor fasciculații musculare în intoxicaţia acută cu arsen sau a tremorului în intoxicaţii cu mangan, mercur, sulfura de carbon, etc.

Se va aprecia fizionomia bolnavului care poale exprima suferinţă sau, dimpotrivă, un facies inexpresiv, de mască în manganismul cronic. Conversaţia va stabili, printre altele, gradul de inteligenţă, coerenţa expunerii, artroza u konia tulburări de exprimare intoxicaţii cu fenoli, mercur, etcbradikinezia sau prezenţa unor fenomene pseudobulbare râs şi plâns spasmotic ca în intoxicaţiile cu mangan.

O importantă valoare diagnostică o are evidenţierea unor fenomene de agitaţie psihomotorie prezente în numeroase intoxicaţii acute profesionale, generatoare de encefalopatie pesticide arsenicale, sulfura de carbon, plumb telraetil, etc. Starea de nutriţie poate să fie precară ca în intoxicaţia cronică cu fenoli marasmul fenolic sau se poate constata obezitate de grade diverse ca în tulburările comportamentale consecutive relaţiilor psiho-sociale perturbate sau ca o consecinţă a activităţii profesionale în întreprinderi de produse zaharoase.

Examenul obiectiv al tegumentelor poate evidenţia paloare intoxicaţii cronice cu benzenuneori cu nuanţă teroasă silicotuberculoza activă, saturnismul cronic profesionalmelanodermie după expuneri la derivaţi din petrol sau arsen, icter instalat fie prin afectare hepatică plângeri cu artrita genunchiului fie cu mecanism hemolitic ca o consecinţă a unei eritropatii toxice sau indusă toxic hidrogen arseniat, plumb, nitroderivaţi, etc.

Cianoza este o manifestare constantă în intoxicaţiile acute methemoglobinizante nitroderivaţi ai benzenului şi omologilor săi.

Bine ați venit la Scribd!

Ea poale fi ocazională, cu o tentă purpurie, în intoxicaţiile cu acid cianhidric şi cianuri sau apare integrată în tabloul clinic al insuficienţelor respiratorii pneumogene cu fenomene obstructive importante.

Se pot observa leziuni hipercheratozice palmo-plantare intoxicaţii acute cu arsen sau leziuni eritematoase, scuamoase, fisuri, granuloame în dermatitele ortoergice, plaearde pruriginoase în zonele de contact dermatite alergice.

tratamentul bursitei genunchiului cu Dimexidum

Aceste leziuni au evoluţie fluxionară dependentă de ritmul expunere-repaus profesional. Examenul obiectiv va consemna în unele cazuri prezenţa unor stigmate profesionale, fără semnificaţie patologică dar care atestă expunerea la diferiţi factori nocivi: abraziuni dentare, hipercheratoze, deformări scheletice, pigmentări, etc.

Examinarea pe aparate se va face cu multă atenţie, apelând la metodologia clasică: palpare, percuţie şi auscultaţie.

O manevră tehnică importantă este ausculaţia în spaţiile interscapulo-vertebrale unde, în silicozele conglomerative se percep sufluri arteriale semnificând afectarea unor vase de calibru mai mare in procesul de fibroză silicotică. Fenomenul stetacustic este mai bine perceptibil solicitând pacientului o scurtă apnee voluntară. După parcurgerea examenului clinic, într-un context interpretativ se va contura diagnosticul de probabilitate al bolii profesionale care va fi confirmat sau infirmat în urma investigaţiilor complementare.

FOODBOOK MOJEGO KONIA-CZARODZIEJ MA WRZODY?-

Complexitatea şi acurateţea acestora asigură formularea unui diagnostic corect erorile în ambele sensuri fiind regretabile: prin omisiune, boala profesională rămâne necunoscută, evoluează spre agravare şi anulează descinderea în colectivitate în scopul examinării angajaţilor cu expunere similară precum şi reconsiderarea măsurilor de profilaxie; diagnosticată în exces, va crea preocupări şi revendicări în rândul muncitorilor.

Indiferent de sensul erorilor acestea scad prestigiul profesional al medicului. Investigaţii de laborator.

36. Pericol de urgență al minelor de cărbune.

Gama investigaţiilor efectuate în scop diagnostic este diversă. Testele de laborator pot fi specifice şi cuantifică expunerea internă sau nespecifice care evidenţiază răspunsul deviat sub influenţa noxei. Investigaţiile de laborator adresate evaluării expunerii interne au ca scop detectarea şi precizarea concentraţiei toxicului sau a unui metabolit al acestuia în mediile biologice, inflamația articulațiilor degetelor și degetelor de la picioare relaţiile furnizate cuantifică cu multă exactitate riscul de îmbolnăvire.

Indicatorii de expunere externă privesc concentraţiile sau intensităţile diverselor noxe în mediul de lucru.

articulațiile mâinii sunt dureroase și lărgite

Spre exemplu: plumbemia sau plumburia sunt parametri de expunere internă în timp ce concentraţia plumbului în mediul de lucru este un parametru de expunere externă. La fel concentraţia benzenului în sânge sau metabolitul acestuia, fenolul cuantifică expunerea artroza u konia la benzen în timp ce concentraţia benzenului în aer apreciază expunerea externă.

Între parametrii de expunere internă şi externă nu se pot stabili relaţii matematice din cauză că, prin intervenţia unor factori ergonomici, de igienă, obiceiuri personale, etc, cantitatea de toxic preluată din mediul de muncă diferă de la o persoană la alta iar diferenţele de încărcare internă pot fi remarcabile la expuneri similare. Doi sau mai mulţi muncitori care lucrează în aceeaşi secţie expuşi unor condiţii identice nu au aceeaşi plumbemie sau plumburie.

Indicatorii de expunere internă sunt cuantificabili în intoxicaţiile profesionale şi mai puţin sau deloc în patologia ocupaţională cauzată de noxe fizice sau pulberi. Spre exemplu, expunerea la zgomot, vibraţii, nu presupune prezenţa unor indicatori de expunere interni, dozarea silicemiei nu artroza u konia, practic, indicator de valoare pentru expunerea internă, în schimb, cantitatea silicei în plămânii incineraţi în scop medico-legal permite concluzii asupra nivelului de retenţie 4.

Indicatorii de răspuns biologic. Când ne referim la indicatori de răspuns biologic avem în vedere, de fapt, într-o formă nuanţată, o categorie de indicatori biologici ai expunerii.

În multe ţări ambele categorii de parametrii sunt trataţi unitar. Pe plan biologic, răspunsul organismului faţă de absorbţia unor substanţe toxice sau de energie fizică este nespecific, cuantificabil şi cu valoare diagnostică inegală. Încercând o sistematizare și ierarhizare valorică a acestor teste, ele se pol grupa astfel: a.