Muschii flexori ai cotului. Anatomia cotului


Din punct de vedere anatomic si bimecanic cotul este astfel structurat incat sa permita doua tipuri de miscari: miscarea de flexie si extensie a antebratului pe brat si miscarea de pronatie-supinatie La alcatuirea cotului participa trei oase : extremitatea inferioara a humerusului si extremitatile superioare ale cubitusului si radiusului.

Meniu de navigare

Pe fata anterioara a paletei humerale se afla fosa coronoida iar deasupra condilului se afla fosa supracondiliana. Pe fata posterioara a paletei humerale se afla boala articulației întregului corp oleocraniana in care intra ciocul oleocraniului in miscarea de extensie.

In partea anterioara a acestei cavitati se afla apofiza coronoida iar in partea posterioara a aceleasi cavitati se afla oleocraniu.

Interiorul cavitati este captusit cu cartilaj hialin. Partea superioara a capului radial are forma unui cilindru, este acoperita de asemenea cu cartilaj h72f si se articuleaza cu cavitatea sigmoida a cubitusului. Humersul mai prezinta anterior fosa coronoidiana si fosa radiala si posterior fosa oleocraniana. Deasupra si in afara suprafetelor articulare humerale se afla cate o proeminenta nearticularaepicondilii medial si lateral ,pe care se insera cate un grup masiv de muschi flexori si extensori ; acesti muschi se dispun pe fetele anterioara si respectiv posterioara ale antebratului.

Ele sunt reprezentate de trohlee si condiliu humeralmarea cavitate sigmoida a cubitusului si cupusoara radiala. Cele trei suprafete articulare sunt mentinute in contact de o capsula si de ligamente. Absenta miscarilor de adductie —abductie se datoreste ligamentului inelar care solidarizeaza radiusul de ulna.

Articulatia participa mai mult la miscarile de rotatie. In miscarile de pronatie radiusul trece inaintea ulneiiar in supinatie revine in pozitia laterala ulna ramane fixa. Mansonul capsular se insera anterior pe humerus deasupra, liniei superioare a foselor supracondiliana si coronoida, trece apoi muschii flexori ai cotului de limita dintre trohlee si epitrohlee; pe fata posterioara a paletei humerale trece muschii flexori ai cotului superioara a fosei oleocraniene si, in continuare, pe marginea externa a paleteiintre epicondil si condil.

Pe cubitus, capsula se prinde de jur imprejurul cavitatii sigmoide, iar pe radius la mm sub capul radiusului. Ligamente de intarire a capuslei : ligamentul colateral radialin evantai,cu trei fascicole anterior ,mijlociu si pos terior care pornesc de la epicondilul lateral si trec spre pocesul coronoid anterior si posterior de incizura radiala si pe oleocran.

Fascicolele anterior si mijlociu cuprind intre ele capul radial si intaresc ligamentul inelar. Ø SINOVIALA ca o foita subtireinveleste pe dinauntru capsula articulara, pre cum si portiunile din paleta muschii flexori ai cotului aflate in interiorul capsulei, cum sunt: fosa cor noida si supracondiliana in fata si fosa oleocraniana in spate.

Anatomia functionala a cotului

De asemenea, ea invele ste si gatul radiusului. La aceste niveluri sinoviala descrie trei funduri de sac. Sinoviala este comuna atat articulatiei humero-cubito-radiale, cat si articulatiei radio-cubitale superioare. Articulatia humero-cubito-radiala este pusa in miscare de muschii flexori si extensori.

Muschii cotului

Muschii flexori sunt: bicepsul si brahialul anterior, ca flexori principali, si muschii epicondilieni, ca accesorii. Ø Bicepsul brahial este un muschi fusiformcu doua capete superior de unde si numele de biceps si unul inferior. Proximal, bicepsul brahial se insera cu un cap scurta portiune a bicepsului pe varful apofizei coracoide, printr-un tendon comun cu coraco-brahialul: cu celalalt cap, reprezentat de un tendon lung lunga portiune a bicepsuluise insera pe suprafata de deasupra cavitatii glenoide.

Brahialul anterior este un muschi aplatizatsituat sub bicepsintre acesta si ju- matatea inferioara a humerusului. Se insera proximal pe buza inferioara a amprentei deltoidiene si pe fata interna si externa a jumatatii inferioare a humerusului.

Ø Muschii epicondilieni sunt in numar de patru : brahio-radialul, primul brahial extern, al doilea radial extern si scurtul supinator. Brahio-radialul lungul supinator se insera proximal pe marginea externa a humerusuluisi distal pe apofiza stiloida a radiusului. Este flexor al antebratului pe brat si, accesoriu, si intervine in miscarea de pronatie si de supinatie.

Introducere

Este un extensor si abductor al mainii pe antebrat. Este extensor al mainii pe antebrat si, accesoriu, abductor al mainii pe antebrat. Este supinator al antebratului. Muschii extensori sunt tricepsul, ca extensor principal, anconeul si extensori ai degetelor, ca muschi accesorii.

Prezinta trei capete superioare si unul inferior. Dintre cele trei capete superioareunul este lung lunga portiune a tricepsului si se insera pe suprafata rugoasa, situata imediat sub cavitatea glenoida a omoplatului. Celelalte doua capete sunt scurte si iau numele de vastul extern si vastul intern. Vastul extern se insera pe fata superioara a humerusuluideasupra santului de torsiune iar cel intern se insera sub santul de torsiune.

Se insera proximal, prin baza sa, pe fata posterioara a epicondilul. Extensor comun al degetelor este un muschi aplatizat. Se insera proximal pe fata posterioara a epicondilului. Extensor propriu al degetului mic este un muschi lung si subtire, se insera proximal pe fata posterioara a epicondilului.

ADMITERE MEDICINA: SISTEMUL OSOS 2: Scheletul membrelor, articulatii si rolul oaselor

Cubitalul posterior extensor cubital al mainii este fuziform si subtire, se insera proximal pe fata posterioara a epicondilului muschii flexori ai cotului, pe fata si marginea posterioara a cubitusului si distal pe fata interna a bazei metacarpianului al cincilea. Ø Artera brahiala in dreptul interliniei articulare a cotului se bifurca in ramurile terminale : artera radiala si artera ulnara, care coboara oblic durere la nivelul nervului articulației picioarelor jos si medial trecand profund fata de muschii epicondilieni mediali.

Din aceste doua vase pornesc arterele recurente : recurenta radiala urca intre muschii brahio-radial si brahial; recurentele ulnare anterioara si posterioara urca intre muschii brahial si rotund pronator, respectiv pe sub flexorul superficial al degetelor. Cele trei recurente iau parte la alcatuirea retelei arteriale a cotului. Toate arterele sunt insotite de venele omonime.

Structuri importante

Impreuna cu vasele sangvine merg si vasele limfatice profunde, pe traiectul carora se afla cateva noduri limfatice cubitale profunde. Ele primesc vasele limfatice profunde ale mainii si ale antebratului; eferentele lor se indreapta tot spre nodurile axilare brahiale laterale.

Ø Nervul median se departeaza de artera brahiala pe care a insotit-o la brat. El trece intre cele doua capete de origine ale rotundului pronator si apoi devine profund la antebrat. Ø Nervul radial coboara intre cei doi muschi extensori radiali ai carpului lung si scurt situati lateral, si biceps, asezat medial. Nervul este acoperit de muschiul brahio radial.

amortesc degetele la picioare artroza articulațiilor vertebrale costale arcuite

Aici emite ramurile musculare muschii flexori ai cotului cei doi extensori radiali ai carpului, si se bifurca in ramurile terminale: ramura superficiala coboara prin santul bicipital lateral si se alatura arterei radiale; ramura profunda se indreapta in jos si lateral intre scurtul extensor radial si biceps, ocoleste fata laterala a colului radiusului si la limita distala a regiunii perforeaza muschiul supinator pe care-l si inerveaza ,pentru a ajunge in loja posterioara a antebratului.

Articulatia humero-cubito-radiala este o trohleartroza cu un singur grad de libertate si permite numai executarea miscarilor de flexie-extensie. Goniometia - flexia si extensia se executa in sagital in jurul unei axe transversale care se suprapune practic liniei biepicondiliene. Goniometrul se aseaza in sagital, pe fata externa a cotului, cu baza posterior, cu axul indicatorului in dreptul axei biomecanice situate la nivelul epicundilului externcu indicatorul plasat in dreptul axei lungi a antebratului.

Flexia si extensia active au o amplitudine medie normala de grade, pe arcul de cerc 0 grade — grade, dintre care 90 grade revin extensiei si 60 grade flexiei. Flexia pasiva si extensia pasiva au o amplitudine medie normala de grade. Diferenta dintre mobilitatea activa si cea pasiva este de 10 grade. Ø Miscarea de flexie —prin muschii flexori ai cotului miscare antebratul se apropie de brat. Amplitudinea ei activa normala este de aproximativ grade.

pastile pentru artrita genunchiului reparația articulațiilor celulelor stem

In faza finala a misca- rii de flexie mana nu se orienteaza spre umar, ci spre torace, deoarece axa antebratului nu se suprapune axei bratului, ci este dirijata fata de aceasta inauntru. Explicatia consta in orientatea oblica in sus si inauntru a jgheabului trohleei humerale. Muschii flexori sunt : brahialul anterior si bicepsul, iar ca accesorii- muschii epicondilieni.

Cand membrul superior actioneaza ca un lant cinematic deschis, prin intrarea in contractie a brahialului anterior si a bicepsului, antebratul actioneaza ca o parghie de gradul 3, cu forta la mijlocpunctul de sprijin fiind reprezentat de articulatia cotului.

pastile de restaurare a cartilajelor găsi unguent articular

Miscarea de flexie este oprita prin patrunderea ciocului apofizei coronoide in foseta corespunzatoare de pe fata anterioara a paletei humerale, de tesuturile moi din plica cotului si de punerea sub tensiune a ligamentului posterior al articulatiei cotului.

Ø Miscarea de extensie —prin aceasta miscare antebratul se indeparteaza de brat, ajungand in ultima faza a miscarii sa-l prelungeasca. Amplitudinea activa de extensie se suprapune celei de flexie si este tot de grade. Miscarea de extensie este limitata de varful oleocraniului, care se opreste in fundul fosei oleocraniene, si de ligamentul anterior al cotului,care este pus in tensiune.

Recommended

In muschii flexori ai cotului finala a miscarii de extensie axa longitudinala a antebratului nu prelun- geste rectiliniu axa longitudinala a bratului, ci formeaza intre ele un unghi obtuz de grade, deschis in afara. Explicatia consta in orientarea oblica in sus si inauntru a jgheabului trohleei humerale. Muschii extensori sunt in primul rand tricepsul,iar in mod accesoriu anconeul si unnii dintre extensori degetelor.

  • (PPT) Documents tips reg-anatomica-antebratz-si-cot | Radu Raluca - staru.ro
  • Mușchiul articular al cotului - Wikipedia
  • Sus Oasele cotului sunt humerusul osul bratuluiulna cel mai mare os al antebratului, pe partea opusa policelui si radiusul osul mai mic al antebratului, de aceeasi parte a policelui.

Prin contractia lor, antebratul actioneaza ca o parghie de gradul 1, cu sprijinul reprezentat de articulatia cotului situat la mijloc. In pozitia stand, miscarea de flexie a antebratului pe brat se realizeaza prin con- tractie izotonica a muschiulor flexori care isi iau punct fix pe insertiile proximale.

Miscarea de extensie nu se realizeaza prin intrarea in functiune a muschlor extensori ca antagonisti, ci datorita fortei gravitationale. Miscarea de extensie este realizata tot de muschii flexori, care contractandu-se izometric, gradeaza extensia antebratului care se extinde sub forta gravitationala. In pozitia stand, muschii extensori realizeaza extensia numai daca bratul este abdus la 90 grade si rotat inauntru, iar antebratul atarna in jos. Extensia antebratului pe brat ,din aceasta pozitie, se face prin invingerea fortei gravitationale.

Cand se face indoirea si intinderea bratelor, in pozitia stand pe maini, muschii extensori preiau rolul de agonisti atat in miscarea de extensie ,cat si in aceea de flexie. Indoirea bratelor flectarea coatelor in aceasta pozitie o realizeaza forta gravitationala pe care o gradeaza muschii extensori prin contractia lor izometrica, iar intinderea bra- telor extensia coatelor o realizeaza muschii extensori prin contractia lor izotonica.

Alte materiale medicale despre: Sistemul osos.